Nu am mai scris de mult si oricat mi-as fi dorit in vara asta sa o fac,pur si simplu nu am gasit destula tragere de inima. Incercam ca de obicei sa imi spun ca nu am o idee concreta si atunci de ce as scrie? dar pofta vine mancand si inspiratia scriind.
Nu stiu daca as da momentele astea de fericire si pace pe unele de chin.... presupun ca exista o doza de egoism aici. Cand eram macinata de ganduri scriam mult.. era o perioada fertila, nu-mi pasa cui impartasesc nenorocirea mea atata timp cat pentru ceva timp scapam de ea. Si acum? Acum ca sunt atat de bine.. de ce nu spun nimanui? de ce nu strig in gura mare cum ar trebui sa o fac?
Stiu ca de data asta sunt pe drumul cel bun; stiu ca multi imi vor sta in cale, doar ca acum nu mai sunt singura si nimic nu va mai fi greu si nu-mi va mai parea imposibil.
Cateodata acordam prea multa importanta unor lucruri care ne trag defapt inapoi, tinem cu dintii de ele desi tot ce trebuie sa facem pentru a fi fericiti este sa le dam drumul. Ne incurcam cu lucrurile lumii, cu griji care nu isi au rostul cand in final plecam oricum fara nimic, asa cum am venit.
Conteaza cum alegem sa trecem prin viata asta: aruncand venin ori dand binecuvantari?
CHOOSE TO LOVE. . .rather than hate.
CHOOSE TO SMILE. . . rather than frown.
CHOOSE TO BUILD . . . rather than destroy.
CHOOSE TO PERSEVERE . . . rather than quit.
CHOOSE TO PRAISE . . . rather than gossip.
CHOOSE TO HEAL . . . rather than wound.
CHOOSE TO GIVE . . . rather than grasp.
CHOOSE TO ACT . . . rather than delay.
CHOOSE TO FORGIVE . . . rather than curse
