Nu am mai scris demult, imi uitasem si parola... de ce? pentru ca nu as fi vrut sa scriu lucruri triste, nu as fi vrut sa am amintiri neplacute si materiale pentru ca imi ajunge sa stiu ca in mintea mea vor fi mereu chit ca eu voi incerca sa le ascund si sa uit locul unde le-am ascuns. In zadar, caci ele se vor intoarce.
Acum scopul meu nu era sa ma lamentez ci sa imi astern anumite ganduri pe care le-am avut azi dimineata in timp ce incercam sa ma conving ca daca inchid ochii adorm. Ma gandeam ce cuvant ar defini relatia noastra si nu reusesc sa aleg intre a trece sau a merge sensurile fiind apropiate in acest caz. A trebuit sa trecem peste multe lucruri si sa mergem mai departe, certurile apareau si inca apar in fiecare zi cateodata sunt atat de obosita de cearta incat prefer sa o las balta si sa ma inchid in mine. Alte dati ma ajunge frica si ma intreb cat o sa mai rezistam asa pentru ca uneori simt ca nu mai pot continua. Dar trec peste si merg mai departe asa cum am facut mereu... ma intreb doar.. catre ce merg? si sper sa merg catre lumina pentru ca atunci cand drumul reprezinta intunericul ma gandesc doar la capatul drumului nu o fi tot intuneric...
Imi repet constant, conteaza ca ne iubim. Dar nu mai sunt aceeasi si nu mai stiu sa iubesc la fel si in mine se da o lupta intre iubire si orgoliu... de ce orgoliu? pentru ca imi este greu sa accept ca trec peste anumite lucruri peste care in mintea mea nu e normal sa trec... nu stiu daca asta este tocmai orgoliu, dar cateodata as vrea sa nu mai gandesc asa sa pot gandi ca la inceput sa nu imi mai pese de nimic decat de iubire.
